De ce? Asta e singura întrebare pe care ţi-o pune zilnic omuleţul” de vreo 3 ani. Dar… ajungi la un moment dat în viaţă când ai impresia că “renaşti?!?!?!?” şi te trezeşti cu o grămadă de “De ce?” în jurul tău! Chiar şi şeful tău care are deja “rezervare” făcută… la mai bine – că la mai rău nu vrea nimeni.

Dar nu contează! Aşa e viaţa… scurtă, dar trece! (Asta ca să îl citez pe proaspătul Luke Skywalker al ARGES TV)

Mda. Am intrat şi în concediu…. forţat de la mine putere… pentru că de drept nu îţi dă decât poate Sulea Spătaru…

Prima zi – duminică – drumul m-a terminat! 9 ore!… Asta e, dar… am terminat ziua cu multă-multă bere la destinaţie. Aşa că: prima zi de concediu aproximativ reuşită!

A doua zi – luni – începe show-ul! Am ziar de făcut! Dar din fericire… sau nefericire nu am nici o posibilitate de acces la internet! Asta e… Bere multă-multă în continuare! A doua zi de concediu… la fel de reuşită!

A treia zi – marţi – CALVARUL! Cum să împaci şi capra şi varza?!?!?!?!?! Creierul meu creţ vrea să se odihnească… dar şi lumea are nevoie de mine…. cum să fac??? BERE! MULTĂ! FOARTE MULTĂ! Aşa că trece şi ziua trei nu foarte reuşită… Dar cel puţin mai îmi iau nişte bani din salariul care tocmai a fost micşorat… (asta e o chestia care nu o înţeleg…) iniţial am plecat de la ideea că “aştia sunt banii acum, dar pe parcurs o să crească”. Mda… nimeni nu a zis că pot să şi scadă… La asta mai trebuie să meditez…

A patra zi – miercuri - să vedem abia a început… acu plec să dau o raită prin Timişoara… o grădină zoologică… ceva…

Să o avem mare până mai târziu…

P.S.: VOINŢA BĂ! 

mda… se duse şi ziua mea… am mai adăugat un an la ceilalţi…. (de parcă 30 nu erau destui!)

Toate bune şi frumoase… În rest ca deobicei… încerc să termin cu kktul ăla de catalog… dar lumea are impresia că stau şi mi-o bat în cap… în  fine (doamna Grigore supraveghează îndeaproape: “Şi pe net vorbeşti urât?!???”).

Nu contează! Tot urât vorbesc că am impresia că lumea mă cam ia de prost. Ceea ce nu e întru totul fals! Sunt PROST! Sunt prost că ţin cont şi de ceilalţi! Sunt prost că nu mă gândesc la mine! Sunt prost că nu mă gândesc la soţie! Sunt prost că mă gândesc la serviciu cum să fac să fie bine! (Nu de alta dar… când speri să obţii o înţelegere din partea cuiva ţi-o trage de nu te vezi!)  Aşa că sunt în faza refulării emoţionale: NU MAI POT! “MĂ …!” “Îmi bag ….!” “M…!” “F… gura ….!”

Aşa!!!! Să vedem ce se întâmplă! Oricum nu mă mai interesează! Să vezi ce o să îmi bag… banii la FMI!

Dar orice ţeapă pe care o iau îmi dă speranţă! De ce? PENTRU CĂ RĂZBUNAREA E CE MAI DULCE… felie emoţională cu care te-a înzestrat Dumnezeu!

 Aşa că… (citez din Mishu) … ATENŢIE NAŢIUNE! Aţi pus-o cu mine!

Cu nervi, draci şi multă dezinvoltură…

Ştefan Grigore

PS: Să ai concediu plăcut!

Hai că nu termina-i prima halbă de bere… şi încep ideile să curgă… )

Mă! Eu nu înţeleg cum reuşesc prietenii să-şi convingă prietenele, iubitele sau soţiile să facă topless că eu nu reuşesc să conving…

Pe ele! ) Nici cu nevasta nu am succes… de fapt ce succes… că nici măcar să meargă la plajă nu pot să o conving… dar să mai facă şi topless!

Asta e… cred că tot prietenii ştiu de ce…

Frate, cum nu înţeleg unii că abia am timp să dorm oleacă! )

S-au mai dus … zile. S-a dus şi ziua lu’ frati-miu… urmează ziua sormii aia mică… şi după aia ziua mea… şi aşa mai departe până la sfârşitul lui august… NUMAI CHEFURI!!! )

Mda… lipsă de inspiraţie… Întâi să beau ceva şi după aia mai vorbim…

Ciao

Mda… încep prin a răspunde la unele comentarii răutăcioase de genul: “Bă, tu nu mai bagi nimic pe blog?!?!?!?”

Answer: “În funcţie de timp BĂ! Plus că este un blog personal ocazional… depinde de stare în care mă aflu în general. Ai înţeles?”

Bunnn…. Să trecem la subiect…

A făcut finuţul meu un an… şi am plecat la ţară să îl sărbătorim… Toate bune şi frumoase până când a început să vină lumea… Şi a venit unu, şi au venit doi… până ne-am strâns vreo 30! ) Aşa că la un moment dat… în toiul mâncatuui de tot zice cineva: “Dacă tot suntem atâţia…. de ce să nu il luam şi moţul?!?!?!” ))

Cool! Ce să mai şi uite aşa finuţul meu a fost privat de un chef suplimentar… :p Dar nu ştiu dacă lui îi convine asta! )

Şi am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea mea!

Auguri!

Se face ceasul 17. Vine Ana, colega noastră, şi ca de obicei… întreabă: Vrea cineva ceva de mâncare? Lumea: DA! Unul şaorma, altul crochete de pui… Pleacă Ana, şi exact atunci începe ploaia… Ţine un pic şi se opreşte… Iar începe ploaia… vine Ana… udă toată! >:)

Normal… având în vedere faptul că de la o vreme se ocupă cu vrăji şi voodoo… începe să tragă ponoasele.

Începe show-ul! Uscare de haine la aer-condiţionat setat pe HEAT la 30 de grade, în timp ce temperatura normală a biroului e de 28 de grade :-O

Vine şi Mona să întregească peisajul… Haine de schimb… ale ei de câtva timp… În orice caz… CA PE GARD! Dar, asta e… n-ai ce-i face…

O zi udă…

Ora 11.00: Sună telefonul… Alo!… Şi la celalt capăt al telefonului încep nişte urlete… “Ţi-am zis, ţi-am făcut, ţi-am dres…” V-aţi prins… ŞEFU!

Lipseşte omu o zi de la servicu… Nu are “bunul simţ” să raporteze chestia asta, şi începe “haiul”! Şi uite aşa… ţinând receptorul cât mai departe (cam o lungime de mână) de urechiuşe că nu cumva să îmi lezez urechea internă,  îmi aduc aminte de faimoasa reclamă la televizoarele TELETECH… (Ţi-am zis mă că-i popă?!?!???? Dar tu… NU! Batman-batman!) Şi zâmbesc… şi urletele continuă… şi zâmbesc iar…

În fine… se termină “monologul” şi mă car la work. Acolo… linişte… Intru la şefu… linişte… Nimic nu mai semăna cu trezirea de care am avut parte…

Mă gândesc… “Bă Fane, tu ai visat!” Nope! N-avea cum…

Ora 6.15: Deja lucrurile au intrat în normal… O nouă întâlnire luni la 12… (Altă disctracţie!), machete noi etc.

Bineînţeles că mai scriu şi eu ceva-ceva pe aici… (rechinu e bun la observaţii!) dar… ca în fiecare an… pe vremea asta sunt mult prea ocupat cu nişte kkturi de reclame care tre publicate într-un faimos catalog (prietenii cunosc!), ca să am timp să scriu şi ceva în blog… Probabil că ar trebui să îmi fac un TAG general care să fie ceva de genul “Blog de NOAPTE!” că doar noaptea nu mă deranjează cu telefoanele un anumit dom’ director… dar în fine…

Până acu jucai strip-pool… Pentru neavizaţi – biliard de yahoo pe dezbrăcate! Bineînţeles că am luat bătaie soră cu moartea. Şi cine putea să îmi facă figura?!?!? Nimeni altcineva decât doamna şi stăpâna vieţii mele… Soţia, Corina… Doar ce i-am explicat şi arătat acum câteva zile care e şpilu’ cu biliardul, şi acum face ravagii… De, asta e viaţa…

În orice caz… este 3 noaptea şi mă pregătesc de culcare… dar nu fără a fi dator vândut în urma jocului de biliard…