never say never…

Ora 11.00: Sună telefonul… Alo!… Şi la celalt capăt al telefonului încep nişte urlete… “Ţi-am zis, ţi-am făcut, ţi-am dres…” V-aţi prins… ŞEFU!

Lipseşte omu o zi de la servicu… Nu are “bunul simţ” să raporteze chestia asta, şi începe “haiul”! Şi uite aşa… ţinând receptorul cât mai departe (cam o lungime de mână) de urechiuşe că nu cumva să îmi lezez urechea internă,  îmi aduc aminte de faimoasa reclamă la televizoarele TELETECH… (Ţi-am zis mă că-i popă?!?!???? Dar tu… NU! Batman-batman!) Şi zâmbesc… şi urletele continuă… şi zâmbesc iar…

În fine… se termină “monologul” şi mă car la work. Acolo… linişte… Intru la şefu… linişte… Nimic nu mai semăna cu trezirea de care am avut parte…

Mă gândesc… “Bă Fane, tu ai visat!” Nope! N-avea cum…

Ora 6.15: Deja lucrurile au intrat în normal… O nouă întâlnire luni la 12… (Altă disctracţie!), machete noi etc.

Bineînţeles că mai scriu şi eu ceva-ceva pe aici… (rechinu e bun la observaţii!) dar… ca în fiecare an… pe vremea asta sunt mult prea ocupat cu nişte kkturi de reclame care tre publicate într-un faimos catalog (prietenii cunosc!), ca să am timp să scriu şi ceva în blog… Probabil că ar trebui să îmi fac un TAG general care să fie ceva de genul “Blog de NOAPTE!” că doar noaptea nu mă deranjează cu telefoanele un anumit dom’ director… dar în fine…

Până acu jucai strip-pool… Pentru neavizaţi – biliard de yahoo pe dezbrăcate! Bineînţeles că am luat bătaie soră cu moartea. Şi cine putea să îmi facă figura?!?!? Nimeni altcineva decât doamna şi stăpâna vieţii mele… Soţia, Corina… Doar ce i-am explicat şi arătat acum câteva zile care e şpilu’ cu biliardul, şi acum face ravagii… De, asta e viaţa…

În orice caz… este 3 noaptea şi mă pregătesc de culcare… dar nu fără a fi dator vândut în urma jocului de biliard…